Concurenta nu cedeaza ! Atentie patroni romani !

“Chiar daca Romania ofera o mai mare diversitate a locatiilor turistice, diferenta dintre industriile turistice din Romania si Bulgaria este ca la ei turismul este mai bine promovat”, spune Traian Badulescu, reprezentantul ANAT (Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism).

Principalul factor care a condus la dezvoltarea turismului din Bulgaria este intrarea pe piata a tour-operatorilor din Germania, care au adus un mai mare trafic al turistilor, dar au contribuit si la dezvoltarea operatorilor la nivel local. Insa acestia au inceput sa fie dezama- giti si de Bulgaria. Neckerman, unul dintre cei mai mari tour-operatori internationali, anuntand saptamana aceasta ca va scoate Varna din catalog, din cauza cresterii substantiale a preturilor in statiunile din tara vecina.

“Marea problema a turismului romanesc este aceea ca operatori straini au plecat, asa cum a facut TUI. In Bulgaria, acestia vand mai multe pachete, aduc turisti mai multi si cresc si afacerile operatorilor locali”, spune si Nicolae Demetriade, presedintele Happy Tour, primul jucator de pe piata autohtona a agentiilor de turism.

Ultimul sezon estival (date la nivelul anului 2007) a fost unul mai bun pentru Romania, la nivelul intregii tari fiind prezent un numar de 2,2 milioane de turisti straini. Numarul turistilor sositi in Bulgaria a crescut cu 7% in perioada ianuarie-august, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cifrandu-se la aproximativ patru milioane de turisti.

Cei mai multi turisti ai Bulgariei au fost romani, numarul acestora fiind de 540.000 in primele opt luni ale anului, in crestere cu 120% fata de perioada similara a anului trecut, conform Agentiei de Turism a Bulgariei. In acelasi timp, numarul turistilor bulgari care ne-au vizitat tara nu a depasit trei-patru mii, iar destinatiile lor predilecte au fost statiunile montane.

Dupa turistii romani, pe locul doi in Bulgaria s-au clasat grecii, cu 500.000 de turisti, in crestere cu 30% fata de perioada similara a anului trecut, apoi germanii, cu 450.000 de turisti, in crestere cu 12% fata de primele opt luni ale anului trecut, si britanicii, cu 331.000 de turisti, in crestere cu doar 3% fata de perioada similara a 2006. Incasarile Bulgariei din turismul international au crescut cu 16% in prima jumatate a anului 2007 fata de perioada similara a anului trecut, la 1,34 miliarde euro, conform Agentiei Bulgare pentru Turism.

“Acest an a fost, totusi, anul dezamagirii pentru bulgari, pentru ca s-au confruntat cu probleme legate de numarul prea mare de rezervari si imposibilitatea de a face fata cererii, iar romanii nu au mai fost asa impresionati de conditiile de la ei”, considera Badulescu.

La un calcul aproximativ, daca 500.000 de turisti romani au vizitat Bulgaria, iar pretul mediu al unui pachet a fost de 200 de euro de persoana, bulgarii au incasat de la noi circa 100 milioane de euro.

Turistii romani care si-au petrecut in aceasta vara vacanta pe litoralul autohton au cheltuit in total 320 milioane de euro, potrivit unui bilant realizat de Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR).

Numarul turistilor romani care au ales in acest an litoralul autohton a crescut cu 30% fata de sezonul estival anterior, ajungand la 885.000 de persoane.

Cheltuielile romanilor in strainatate sunt estimate la un miliard de euro in sezonul de vara. Comparativ, bulgarii au cheltuit la nivelul lui 2006, pentru vacantele petrecute in afara tarii, aproximativ 700 milioane de euro.

Industria media

Chiar daca tara noastra este deficitara la atragerea turistilor straini, Romania a devenit in schimb - si datorita peisajelor de care dispune - o destinatie predilecta pentru producatorii occidentali de film. Din acest punct de vedere, tara noastra devanseaza Bulgaria atat ca numar de productii, cat si ca vizibilitate. Aici s-au filmat productii celebre ca “Cold Mountain”, “Borat” sau “Tinerete fara tinerete”, ultimul film al lui Francis Ford Coppola. Studioul “Nu Boyana” din Bulgaria se lauda cu productii mai modeste, ca “Nine Lives” sau “The Black Dahlia”.

Cu o crestere de peste 30% fata de 2006, valoarea neta a pietei media din Romania este estimata sa ajunga, la sfarsitul anului 2007, la aproximativ jumatate de miliard de euro. Ritmul de crestere al pietei este peste media tarilor din regiune, inclusiv a Bulgariei, atat in ceea ce priveste sumele rulate, cat si numarul de canale media care apar.

Diversificarea pietei a dus la o aglomerare pe unele segmente. In prezent, in Romania sunt in vigoare 260 de licente de televiziune active, detinute de 73 de societati. Aparitia de noi canale TV, in special a celor de nisa, a dus la o scadere a audientelor posturilor generaliste, care, cumulata cu scaderea generala a consumului, obliga posturile la o mai mare specializare. Astfel, fiecare mizeaza in mod diferit pe informatie, sport sau divertisment in a-si atrage audiente.

“Piata de nisa este mai dezvoltata in Romania, pentru ca este o tara mai mare, cu o populatie mai mare”, spune Pavel Stantchev, directorul general al Nova TV. Potrivit acestuia, infrastructura si industria cablului s-a dezvoltat mai repede in Romania decat in Bulgaria. “In Romania, cele mai multe canale au fost facute pentru cablu. In Bulgaria, avem trei posturi care acopera aproape 100% din teritoriu, BNT, Nova TV si BTV”, explica Stantchev.

Romanii prefera sa urmareasca la televizor mai ales stirile - astfel incat unele dintre cele mai indragite vedete sunt prezentatorii de stiri. “Preferinta pentru stiri, jocuri si seriale este comuna in ambele tari. Cred ca, in Romania, oamenii prefera serialele romantice si filmele SF. Bulgarilor le plac filmele de actiune si reality show-urile”, arata directorul Nova TV. In Bulgaria s-au dezvoltat foarte mult formate de tip Big Brother, Star Academy sau Survivor, in timp ce in Romania serialele cunosc cea mai mare audienta.

“Ambele tari au oameni de talk show foarte cunoscuti, prezentatori de stiri, dar, in general, cred ca ambele audiente prefera ziaristi cu o pozitie clara”, comenteaza Stantchev.

Recorduri de audienta fac, insa, atat la romani, cat si la bulgari, transmisiunile fotbalistice. Evolutiile echipelor romanesti de club in campionatele europene ajung sa faca 16 puncte de rating pe targetul urban si sa fie urmarite de jumatate din populatia aflata in fata televizorului in acel moment.

Cel mai urmarit post de la noi este Pro TV, parte din Central European Media Enterprises, iar canalul cu cea mai mare acoperire este postul public TVR 1. In tara vecina, audienta este impartita intre bTV - care apartine Corporatiei Balkan News, detinuta de Rupert Murdoch, BNT - fosta televiziune de stat, si Nova TV, care este detinuta de grupul grecesc Antenna. In ceea ce priveste presa scrisa autohtona, cel mai citit ziar este tot un tabloid - Libertatea, editat de trustul elvetian Ringier. De asemenea, tiraje si audiente mari au si ziarele sportive, a caror piata este dominata de doua titluri: Pro Sport si Gazeta Sporturilor.

Tendinta de trustizare este mult mai accentuata in Romania decat in Bulgaria - investitorii din industria media fac achizitii concentrand in acelasi grup presa scrisa, televiziunea, radioul si internetul. Piata media din Bulgaria se consolideaza si ea in jurul catorva trusturi mari - compania SBS detine trei retele nationale.

Mediul cultural

Bulgaria, ca si Romania, si-a gasit cu greu resursele pentru a sprijini cultura, dupa perioada comunista. Literatura si distributia de carti trec in ambele tari printr-o perioada dificila - de exemplu, cartile se vand in aer liber intr-o piata din centrul Sofiei, din cauza faptului ca numeroase librarii sunt cumparate si li se schimba destinatia, ca si la noi. Se tiparesc toate cartile care fusesera interzise si tot mai putine carti semnate de scriitori bulgari. Cartile devin din ce in ce mai scumpe, iar oamenii nu si le mai pot permite. In ultimii patru-cinci ani, literatura bulgara originala incepe sa se evidentieze - aceasta renastere este reprezentata de scriitori ca Georgi Gospodinov, Alek Popov, Christine Dimitrova, Anjel Wagenstein, Dimiter Kirkov.

Industria cinematografica bulgara se confrunta cu aceeasi lipsa de fonduri ca si cea romaneasca - productia de film a vecinilor nostri este in medie de zece filme pe an, comparativ cu perioada comunista, cand se realizau 40-45 de filme pe an, sau cu anii ‘90, cand productia scazuse la doua-trei filme pe an. Spre deosebire de bulgari, romanii organizeaza tot mai multe evenimente de tip festival dedicate cinematografiei, bucurandu-se de vizibilitate in strainatate.

Eurobarometrul din iulie 2007 arata ca procentele referitoare la satisfactia legata de facilitatile culturale sunt de 62% la Bucuresti si 46% la Sofia, comparativ cu 95% la Helsinki si 94% la Munchen.

Studiu de caz Kavarna

Pana acum cinci ani, Kavarna era un mic orasel, de circa 12.000 de locuitori, pe litoralul dobrogean al Marii Negre, la circa 40 de kilometri sud de Vama Veche. Ca orice localitate de la mare, si Kavarna se baza pe turism, profitand de specificul pescaresc al locului si de peisajul muntos.

Fata de cei circa 20.000 de turisti care vizitau Kavarna acum cinci ani, acum vin peste 160.000, si circa 30.000 dintre ei sunt romani. Evolutia s-a produs, deoarece orasul a adoptat o noua viziune aspra modului cum se face turismul.

Dupa cum spune primarul localitatii, Tzonko Tzonev, totul a inceput cu ideea de a transforma Kavarna intr-un punct de atractie turistica. Miza a constat in evenimentele culturale, in fiecare an primaria organizand festivaluri de muzica rock, folk sau pop sau chiar teatru si film, pentru a atrage turistii, asa cum se mai incearca la noi la Vama Veche sau la Sfantu Gheorghe. La ei, insa, rezultatele s-au facut simtite in scurt timp si se pot cuantifica atat in bani, cat si intr-o transformare completa a locului. “Am inceput cu concertele rock. Am atras turisti din toata Europa cu nume gen Deep Purple, Black Sabath, Ozzy Osbourne, Dio, Motorhead sau Manowar. Un festival rock ne aduce circa 40.000-50.000 de turisti in numai o saptamana. Concertele au adus turisti, turistii au atras advertiserii, locul a devenit cunoscut, apoi s-a dezvoltat real estate-ul, au crescut preturile, au venit investitiile. In plus, multi straini au inceput sa isi construiasca rezidente si aici, profitand de combinatia mare si rock...”, povesteste Tzonko Tzonev.

Cu patru ani in urma, primaria Kavarnei dispunea de patru milioane de euro ca fonduri locale pentru dezvoltare, iar acum sunt peste 14 milioane de euro - din care opt milioane sunt fonduri structurale UE. Cea mai mare realizare o reprezinta investitiile locale, printre cele mai mari din Bulgaria, de circa 700 milioane de euro in ultimii patru ani. Comparativ cu 2003, populatia orasului s-a mai imbogatit si, in plus, cei mai multi tineri raman in localitate sa munceasca, fata de alte zone ale Bulgariei.

Daca in urma cu cativa ani in Kavarna nu era niciun hotel, acum sunt doua hoteluri, iar numarul pensiunilor a crescut simtitor. Numarul locurilor de cazare a depasit 5.000 in acest an, si se doreste a se ajunge la 50.000 de paturi in anii viitori.

Cea mai importanta investitie in localitate este o ferma de mori de vant, un proiect care valoreaza aproape 300 milioane de euro, initiat de General Electric si Mitsubishi. In plus, tot Kavarna a atras atentia legendarului jucator de golf Gary Player, care are in proiect construirea celui mai mare resort de golf din sud-estul Europei, investitie de 120 milioane de euro, plus un hotel de cinci stele si 90 de vile. De asemenea, alte patru proiecte imobiliare din zona, in special pentru turism, mai atrag alti circa 130 de milioane de euro.(RM)

Salveaza acest articol   | | | | | |